marți, 21 aprilie 2009

O formatie...tribut!!??

Despre necesitatea scrierii si exprimarii corecte s-au scris mii de tomuri. De aceea poate o sa va intrebati ce mai caut si eu pe acest domeniu. Va asigur ca nu pentru a da lectii. Stiu ca si eu de altfel gresesc. Dar vreau sa subliniez un anumit aspect. Cred ca exista la anumiti ziaristi, artisti, etc., o anumita tendinta de a epata prin modul de exprimare, incat se ajunge la ridicol. Poate ma insel eu. Sau poate cele doua exemple va vor convinge. Primul exemplu se refera la "reinventarea" substantivului mitan. (Daca ma opresc aici stiti ce inseamna?). Nu-i nimic, il gasiti consemnat in DEX ca sv, abreviere neexplicata (probabil substantiv, vechi), ca fiind similar cu repriza. Si nu veti gasi precizari despre gen si implicit forma de plural. Daca am face o asemanare fonetica, am putea accepta pentru plural si mitani, si mitane, dar si mitanuri. Un ziarist, incercand sa-mi raspunda la aceasta intrebare, si fiind evident pus in dificultate, mi-a spus ca nu se foloseste decat la singular. Probabil dupa niste reguli stiute doar de el (ei). Dar daca vreau sa spun ca un meci de hochei se desfasoara in trei...ce? Si atunci pot sa ma intreb la ce foloseste aceasta inovatie? Mai ales ca ziaristii (si in special Ilie Dobre) au a anumita voluptate in faptul de a-l folosi.
O alta inventie. Ii spun asa fiindca probabil se vrea sa fie neologism. Ati auzit de formatie (trupa) tribut? Probabil ca unii da, si cei mai multi nu. Dar daca veti rasfoi presa din zilele acestea o sa va lamuriti. O sa aflati ca interpretul Gazebo si trupa ABBA'99, singura tribut al (sau a?) celebrei formatii suedeze, vor concerta in capitala. Si fiindca nu-mi place sa raman neinformat, am rasfoit din nou dictionarul. Singura asociere fortata cu substantivul tribut, aici devenit alta parte de vorbire, ar fi "concesie spirituala impusa de circumstante". Nu-i asa ca acum totul este limpede? Nu contest faptul ca aceasta ar putea fi o notiune de drept succesoral. Dar tocmai de aceea ar trebui folosita strict in contextul respectiv. Nu ar fi mai simplu si mai clar daca in limbajul comun (nespecific) sa spunem "singura formatie care are dreptul de a interpreta....?
Acestea sunt singurele argumente ce m-au impins pe acest teren alunecos.

luni, 20 aprilie 2009

Taine, taine....


Asemeni multora dintre noi am primit o educatie ateista. Cauzele si consecintele acesteia cred ca nu au nicio importanta. Precum nici faptul ca unii nu vor sa recunoasca acest lucru. Dar despre cu totul altceva este vorba. Poate, tocmai datorita acestei educatii, am acceptat de mult, ca pe un adevar totusi nedovedit, ca exista fenomene, lucruri, intamplari, etc., pe care nu le intelegem si pentru care nu avem explicatii. Astfel, dupa '90, doar din pur interes, am incercat sa inteleg mai cu temei unele aspecte ale religiei si in special ale crestinismului. Faptul ca nu le-am inteles este cel putin pentru mine explicabil. Adica, atat specialistii in stiinte astronomice si matematice, dar nicii teologii si filozofii, etc., nu au reusit, sau nu se pot pune de acord. Si fiindca nu vreau sa ma supun neconditionat indemnului "Crede si nu cerceta", indraznesc sa-mi pun (de fapt sa reiau), urmatoarele intrebari.
  • Cum se stabileste totusi data in care sarbatorim Pastele? Explicatia la vedere (poate doar pentru unii naivi ca si mine), o cunosc. In Duminica de la sfarsitul primei saptamani cu luna plina ce urmeaza echinoctiului de primavara. Stiu ca exista si o intelegere suplimentara. Aceasta data poate fi amanata cu o saptamana. Dar haideti sa facem un mic calcul. Dupa stiinta mea, data cea mai departata de echinoctiu, in care s-a serbat Pastele, a fost de 5 mai. Deci, la o distanta de 45 de zile fata de echinoctiu. Daca impartim aceasta perioada la 29,5, atatea zile, cate are ciclul lunar sinodal, obtinem 1,5 cicluri lunare. Si, in lipsa unei explicatii temeinice chiar nu pot pricepe.
  • Un aspect legat de Sfanta Treime. Dumnezeu Tatal s-a intrupat in Hristos Fiul. Atunci cum a mai putut fi auzit glasul acestuia pogorat din inalturi? Sa fi fost (fara nicio ironie) o ilustrare vremelnica a teoriei relativitatii?
  • De ce Lazar, inviat din morti si indemnat sa umble, redevine muritor?
  • Daca am fost creati dupa chipul si asemanarea LUI, de ce au mai fost necesare poruncile?
  • De ce taina spovedaniei si impartasaniei a fost complet modificata. Fiindca, initial aceasta era adresata doar excomunicatilor si celor ce doreau sa intre in familia bisericii, si se savarsea doar o data in viata.
  • Am auzit recent ca in binecunoscuta rugaciune Tatal Nostru, textul initial ar fi (o referire),..."Painea noastra cea de maine, da-ne-o noua astazi...". Care ar fi sensul acestor vorbe? Este o metafora pentru Mantuire, care sa vina mai repede?
Desigur ca ar mai fi multe. Poate candva o sa inteleg macar ceva in plus.