S-a inaugurat un Super Market!

De buna seama va puteti intreba: Ei si ce-i cu asta? Da, se poate sa aveti, si desigur aveti dreptate. Daca privim la ansamblul metropolei, al intregii tari, faptul devine absolut banal. Intr-o societate consumista si tot mai incapabila de a intra gasi drumul corect, totul apare firesc. Dar, va asigur ca lucrurile nu mai stau asa cand evenimentul are loc intr-un cartier (desi cred ca si la case mai mari e la fel). Da, s-a inaugurat un Market. Si, manat mai mult de curiozitate decat de nevoia reala de a cumpara ceva, l-am vizitat, Nu, nu in prima zi. Banuiam ca, la fel ca la orice alt eveniment de genul acesata, va fi imbulzeala, nu vor lipsi nervii si schimbul de ...amabilitati. Asadar in cea de a treia zi.
Nu o sa va povestesc despre produse, preturi transformate in venituri lunare, evaluari de credite bancare sau dobanzi. Va relatez doar un mic episod care cred ca se repeta periodic si oriunde si se va multiplica la infinit. Nici nu stiu daca e comic sau grotesc. Cred ca mai mult combinat. Iata despre ce este vorba. Ajung in zona centrala. Aici, pe o suprafata cam de marimea unui teren de voley, se vindeau "produse promotionale". Si, am vazut timp de cateva minute cum, femei si barbati, tineri si varstnici, chiar si adolescenti isi smulgeau unul altuia din maini maieuri, tricouri, lenjerie intima, prosoape, sorturi de bucatarie, cutii de detergenti, sapunuri si alte maruntisuri. Bineinteles erau la ele acasa privirile chiorase, imbrancelile si nici injuraturile printre dinti. Desigur nu lipseau nici obisnuitele produse ravasite cazute pe jos si calcate in picioare. O batranica bajbaia pardoseala in cautarea ochelarilor. Un baietel de 3-4 anisori o striga inlacrimat pe mamica. Din cand in cand, cei ce se considerau invingatori paraseau valmasagul cu bratele doldora si se se indreptau radiosi spre casele de marcaj. Altii continuau competitia fara miza in speranta ultime sanse. M-am indepartat zambind amar. Mi-am zis totusi sa nu parasesc Marketul fara o amintire. Am cumparat un tricou. Am platit la casa 66,6 lei. Nu prea am dat atentie pretului. Afara, am aruncat inca o privire in jur. Am vazut un anunt pe care, citindu-l am inceput sa-mi fac probleme. Iata cum suna acesta. "Pentru a facilita....va punem la dispozitie gratuit linia de autobuz cu nr. 666 pe traseul....". Mi-am scuipat discret in san si am plecat per pedes. Asta e tot.